Ca şi anii trecuţi, la Căuşeni şi în acest an, au avut loc solemnităţi prilejuite de sărbătoarea Limba noastră cea română. Animatorii evenimentelor au fost Consiliul raional Căuşeni, în frunte cu preşedintele Consiliului, dl Ion Ciontoloi, Direcţia generală învăţământ, tineret şi sport (director dl Andrei Todiraşcu), Centrul de cultură şi asistenţă didactică „Casa Limbii Române – Căuşeni” (director dl Valeriu Ostaş).

Inaugurarea sărbătorii a avut loc în faţa busturilor scriitorilor Dmitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Alexei Mateevici, după care a urmat Simpozionul „Limba Română – cunună de identitate a românilor basarabeni”, care s-a desfăşurat în incinta Sălii de festivităţi a Consiliului raional Căuşeni.

Un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei a binecuvântat acţiunea solemnă, după care dl Valeriu Ostaş, moderatorul întrunirii ştiinţifico-culturale a oferit cuvântul domnului Ion Ciontoloi, preşedintele raionului Căuşeni, care a ţinut un discurs de inaugurare. Domnia sa a vorbit despre semnificaţia sărbătorii Limba noastră cea română, despre realităţile noi în care omagiem limba noastră. Citeşt mai mult…

Este vorba de o planşă-color cu harta „Ţara Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt: ţinuturi, oraşe, cetăţi, ctitorii, aşezări rurale atestate documentar”. Autorii acestei hărţi sunt cunoscuţii istorici basarabeni Gheorghe Nicolaev, doctor în ştiinţe istorice şi Sergiu Tabuncic, de asemenea doctor în ştiinţe istorice, ambii – colaboratori ai Institutului de Istorie, Stat şi Drept din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. „Lucrarea în cauză, citim în foaia-îndrumar, este de pionerat în cercetarea istorică şi cartografică, având, prin autenticitatea sa, o valoare excepţională”. Aşa este! Îi cunosc suficient de bine pe ambii istorici; le cunosc opera şi capacităţile. Domnul Sergiu Tabuncic este unul dintre cei mai buni istorici medievişti din spaţiul românesc. Domnia sa a lucrat perseverent asupra surselor documentare pentru a identifica localităţile din Principatul lui Ştefan cel Mare. „Harta, ca element principal al planşei, conţine informaţii cuprinzătoare cu privire la localităţile săteşti şi urbane, structurile administrativ-teritoriale, construcţiile cu caracter defensiv şi ecleziastic, locul şi anul principalelor bătălii, precum şi denumirile regiunilor naturale. Pe hartă sunt plasate circa 2 250 localităţi rurale şi urbane, inclusiv 580 – în partea de est a ţării, în teritoriul dintre Prut şi Nistru”. Planşa are dimensiunile 85 x 106 cm şi, afară de harta propriu-zisă, are ilustraţii color care reflectă unele aspecte din activitatea militară şi ctitorească a lui Ştefan cel Mare, precum şi unele date referitoare la viaţa lui personală. Citeşt mai mult…

Pe data de 15 august 2010 au început Cursurile de Vară ale Universităţii Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, Judeţul Prahova.

Deschiderea oficială s-a făcut la ora 10:00, în incinta Casei de Cultură din Vălenii de Munte, la ceremonie fiind prezenţi cu mesaje de salut oficialităţi ale judeţului, mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti. După deschiderea Cursurilor au fost depuse flori la monumentul lui Nicolae Iorga şi a fost făcută o slujbă religioasă oficială.

După ceremoniile oficiale, la Casa de Cultură, s-au desfăşurat lucrările unei Mese rotunde cu genericul „Nicolae Iorga şi problema naţională”.

După prânz s-a derulat Festivalul folcloric „Stămăria Mare”, ediţia a XII-a. S-a desfăşurat parada portului popular, au fost interpretate cântece şi dansuri populare, realizate de solişti şi formaţiuni artistice de la clasele externe ale Şcolii Judeţene de Arte şi ale aşezămintelor de cultură din localităţile Drajna, Izvoarele, Măneciu, Comarnic şi altele.

Începând cu ora 18:00, la Biblioteca orăşenească „M.R. Paraschivescu”, au fost lansate studiul „Eminescu – teoria atomilor” de Aurelia Rusu, culegerea de poezii „Ecoul luminii” de Victoria Voinea, după care a fost deschisă expoziţia de grafică „Vara prahoveană”. Citeşt mai mult…

Stimaţi cititori,

Postez mai jos răspunsurile date cititorilor Portalului de ştiri Unimedia. Mulţumesc cititorilor pentru întrebările formulate; mulţumesc, de asemenea, administratorilor Portalului Unimedia pentru oferirea acestei posibilităţi da a dialoga cu cititorii subiecte concrete şi de mare interes public.

Cu respect, Anatol PETRENCU, prof. univ., dr.-hab., prim vice preşedinte al MAE

21 august 2010

Portalul de ştiri Unimedia:

Dragi vizitatori,

vă invităm să vedeţi mai jos interviul Face2Face cu Anatol Petrencu, prim vice-preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană. Citeşt mai mult…

Se pare, că am ajuns timpuri când în Mica noastră Sicilie [Republica Moldova] este mult mai uşor să nominalizezi 10 gangsteri [bandiţi] cunoscuţi, decât 10 mari personalităţi ale sferelor pozitive de activitate umană. La noi există tradiţie banditească de nu mai dea Dumnezeu cel Sfânt pentru alţii: de la haiducii anonimi la „legendarul” Grişa Kotovski cu monument în centrul Chişinăului. Esenţa mişcării haiduceşti a rămas aceeaşi: îi deposedezi de pungi sau afaceri pe mai mulţi mărunţi, te faci „tare di tăt” şi pe urmă mai dai şi altora ceva; dacă vrei – dai, dacă nu vrei – nu dai. Tristă introducere, dar ea este puternic legată de realităţile de astăzi, reflectate în măsura în care o poate face presa [de unii chiar ameninţată].

Depunând un efort sporit, vreau, totuşi, să revin la un subiect ce l-am lansat ceva mai devreme. La 3 august 2010, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 75 de ani a uneia dintre cele mai ilustre personalităţi ale basarabenilor – Maria Bieşu – am înaintat ideea selectării a ZECE mari figuri, născute pe plaiul mioritic al spaţiului pruto-nistrean, figuri marcante, cu care am putea să ne mândrim, oriunde am fi în lume. Citeşt mai mult…

Am scris deja despre protestul cetăţeanului Republicii Moldova Tudor Pânzari, voluntar al Războiului de pe Nistru, care ieri, 9 august, a împlinit o lună de când îşi cere dreptate în faţa Ambasadei SUA la Chişinău. Ieri l-am vizitat din nou: arăta mult mai slăbit ca data trecută. Important, însă, este faptul că nimeni nu a intervenit cu nimic. În faţa indiferenţei noastre se stinge un om. Unele precizări trebuie, totuşi, făcute. Un cuvânt de mulţumire trebuie adus încă o dată medicilor de la Spitalul de Urgenţă din Chişinău care, dacă nu greşim, au luat sub controlul lor viaţa domnului T. Pânzari. Ei au fost cei care i-au oferit ajutorul necesar. Sper să fie şi în continuare alături de unul dintre Eroii luptelor de pe Nistru pentru apărarea Independenţei Republicii Moldova. Mulţumiri şi oamenilor simpli, ce se află în preajma domnului T. Pânzari şi-l ajută cu ce pot ei. Eu cred că era demult timpul ca autorităţile statului să se autosesizeze şi să dea ajutorul necesar. Cred că cel care elaborează şi promovează politica internă şi externă a Statului Republica Moldova este guvernul în frunte cu Primul Ministru. Iată de ce vreau să adresez un demers domnului Prim Ministru al R. Moldova Vlad Filat.

Citeşt mai mult…

Am observat un cort întins în faţa Ambasadei SUA la Chişinău. În preajmă – un protestatar, ce a declarat greva foamei. Am decis să mă apropii şi să aflu cauza protestului.

Am aflat că îl cheamă Tudor Pânzari, este din Căuşeni, este veteran al Războiului de pe Nistru. Din discuţia avută am aflat că la Război a fost rănit. A suportat o operaţie complicată, fiind nevoit să stea la spital un timp mai îndelungat. În timpul cât a stat la spital, autorităţile locale au demolat casa în care trăia. Tudor Pânzari arată buletinul de identitate în care este trecută viza de reşedinţă: Căuşeni, str. Frunze, nr. 50. Am întrebat dacă posedă Carte de imobil, la care mi-a zis că locuia într-un cămin, care urma a fi demolat; în lipsa lui casa a fost nivelată cu pământul, el rămânând, de fapt, în plină stradă.

Documentele prezentate de dl T. Pânzari demonstrează că el s-a adresat la organele puterii locale şi republicane cu cererea de a i se oferi o casă sau un apartament. Fiind şi luptător pe frontul de pe Nistru, domnia sa beneficiază de anumite înlesniri, oferite de Statul Republica Moldova. Eforturile domnului T. Pânzari nu s-au soldat cu succes. A fost trimis de la o instanţă la alta, fără, însă, a primi ceea ce i se cuvine conform Legii. Desprindem dintr-un document, provenit de la Consiliul Raional Căuşeni: „Referitor la asigurarea cu spaţiul locativ menţionăm, că în conformitate cu art. 4, alin. (1) al Legii Republicii Moldova nr. 435-XVI din 28.12. 2003 privind descentralizarea administrativă, construcţia de locuinţe şi acordarea altor tipuri de facilităţi pentru păturile social-vulnerabile, precum şi pentru alte categorii de populaţie, ţine de competenţa autorităţilor publice locale de nivelul întâi, iar potrivit art. 29 alin. (1) lit. M) al Legii Republicii Moldova nr. 436-XVI  din 28.12.2007 privind administraţia publică locală primarul asigură repartizarea fondului locativ şi controlul asupra întreţinerii şi gestionării acestuia în unitatea administrativ-teritorială respectivă”. Citeşt mai mult…

Părinţii întemeietori ai Uniunii Europene au considerat că viitorul îl va prezenta un continent al patriilor: fiecare popor, integrat economic cu celelalte naţiuni, supus unor legi identice pentru toţi, îşi va păstra specificul său cultural, spiritual, altfel spus – zestrea sa adunată de sute de ani şi moştenită de cei de astăzi. În acest sens apare fireasca întrebare: noi, cei din Republica Moldova, odată porniţi pe calea integrării europene, cu ce moştenire venim? Noi ce aducem celorlalţi europeni? Ce contribuţii am avut la progresul societăţii, la dezvoltarea culturală, spirituală a Europei?

La prima vedere – cu nimic. Avem noi oare opere sau contribuţii, autorii cărora să fi devenit laureaţi ai Premiului Nobel? Avem noi oare eroi, care s-ar fi remarcat în lupta cu terorismul? Avem noi oare cosmonauţi? Avem noi oare personalităţi – funcţionari ai înaltelor foruri internaţionale? Se pare că răspunsul este negativ. Da poate că avem [la personalităţi mă refer], dar nu ştim de ele nimic? Citeşt mai mult…