Ieri, 1 septembrie, în cadrul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XIX-a, în Sala de arte, blocul II, a avut loc lansarea volumului „Bucovina abandonată” de Vasile Ilica[1]. Autorul cărţii este originar din Bucovina, născut nu departe de localitatea Fântâna Albă. Prima lucrare cunoscută publicului larg cititor, semnată de Vasile Ilica, a fost „Fântâna Albă – o mărturie de sânge”. Este vorba de evenimentele dramatice, ce s-au desfăşurat la 1 aprilie 1941, când autorităţile sovietice au masacrat fără milă câteva sute de oameni ce doreau să treacă frontiera în România. După publicare acelei cărţi, domnul Vasile Ilica a extins cercetarea sa în cele patru raioane româneşti din nordul Bucovinei: Herţa, Hliboca, Noua Suliţă şi Storojineţ. Domnia sa a adunat mărturiile supravieţuitorilor şi le-a tipărit într-o monografie[2] deosebit de preţioasă, această istorie orală fiind o sursă de neînlocuit în procesul de restabilire a adevărului despre trecutul nostru. Concluzia pe care a tras-o autorul merită reţinută: „…Acţiunile dure, de o cruzime ieşită din comun asupra populaţiei din nordul Bucovinei, nu poate fi considerată un accident sau o acţiune scăpată de sub control, ci în mod cert este vorba de o diabolică politică de stat urmărită cu o deosebită insistenţă de organele conducerii de stat a URSS, asupra unei populaţii nevinovate şi complet nepregătite de a face faţă la un asemenea terorism de stat. Şi ce este mai trist că acest terorism absurd, cu nimica justificat, a avut loc la sfârşit de secol XX”[3]. (more…)

Între 5 şi 11 iulie 2010, la staţiunea Băile Felix de lângă Oradea şi-a desfăşurat lucrările Şcoala de vară, ediţia a şasea, organizată de Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române cu susţinerea Departamentului pentru românii de pretutindeni (finanţatorul principal) din cadrul Guvernului României. Tema abordată în cadrul cursurilor a fost: „Provocările istoriei ca ştiinţă şi ca disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei”.

La Şcoală au fost invitate şi au participat câteva grupuri de istorici din Republica Moldova, precum şi din Ucraina, Ungaria, Serbia. Participanţii au fost cazaţi în hotelul „Ami” din staţiunea Băile Felix.

Deschiderea oficială a Şcolii de vară a avut loc la 6 iulie, în sala „Traian Moşoiu”[1] a Primăriei municipiului Oradea. Cuvinte de salut au rostit Prefectul judeţului Bihor Gavrilă Ghilea, Preşedintele Consiliului judeţean Bihor Radu Ţârle [care a subliniat că ”limba şi istoria ne unesc dincolo de cetăţenie, paşapoarte etc.”], rectorul Universităţii din Oradea dl Cornel Antal.

În cuvântul său de salut academicianul Ioan-Aurel Pop[2], director al Centrului de Studii Transilvane, a vorbit despre organizarea celorlalte Şcoli de vară (la Cluj-Napoca, Arad, Alba-Iulia, Deva, Bistriţa), despre marea însemnătate teoretică şi practică a cursurilor şi vizitelor de documentare pentru participanţii la aceste cursuri. „Noi nu putem prevedea viitorul, a afirmat dl Ioan-Aurel Pop, nu ştim bine prezentul, dar prin cunoaşterea trecutului putem şti mai bine prezentul şi putem pregăti mai bine viitorul”.

În faţa celor prezenţi au mai vorbit domnul decan al Facultăţii de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale şi dl Ilie Crăciun de la Inspectoratul şcolar Bihor.

Academicianul Ioan-Aurel Pop a susţinut conferinţa inaugurală cu genericul „Locul românilor în istoria europeană”. Domnia sa a vorbit despre două tendinţe în tratarea acestui subiect: sunt autori nihilişti, care neagă orice rol al românilor în istoria Europei; sunt alţii care exagerează contribuţia românilor în destinul european („noi am dat tonul”).

Domnul academician Ioan-Aurel Pop a pledat pentru o tratare echilibrată a temei abordate. Ideile principale: Europa se prezintă în faţa lumii ca un mozaic de culturi şi tradiţii, important este să ştim exact rolul şi moştenirea cu care venim în familia unită a popoarelor europene; noi, românii, nu am participat la promovarea marilor curente culturale (Renaşterea), la certurile religioase, n-am construit catedrale – minuni ale arhitecturii, înălţate cu unelte simple (scripeţi, funii etc.), deşi stilul gotic, elemente ale lui, se pot observa la bisericile construite pe timpul lui Ştefan cel Mare; noi suntem legaţi mai puternic de lumea bizantină; în aşa caz, cum ne definim în Europa? Ce am dat noi, românii, Europei? Cu ce moştenire spirituală, dar şi materială, venim în faţa europenilor? Există şi răspunsuri: Mănăstirea Voroneţ, de exemplu, a fost numită Capela Sextină de Est; alţii au spus-o, nu noi. Curtea de Argeş impresionează până astăzi prin specificul construcţiei. Domnul academician I.-A. Pop a dezvoltat, în continuare, un subiect legat de succesiunea „deal-vale”, temă ce se regăseşte în opera multor poeţi români, stare de spirit, ce nu se găseşte în lucrările literare ale poeţilor occidentali. (more…)

Cu ocazia sărbătorii naţionale a polonezilor – Ziua Constituţiei – adresez cele mai sincere felicitări domnului Marcin Nosal, Însărcinat cu Afaceri a.i. al Republicii Polone în Republica Moldova, celorlalţi membri ai Ambasadei Poloniei la Chişinău, cetăţenilor Republicii Moldova de origine poloneză, tuturor prietenilor Poloniei.

În decembrie 2003 am avut fericita ocazie să vizitez Castelul Regal din Varşovia, inclusiv Sala Senatului, locul unde a fost adoptată Constituţia Poloniei.

La 3 mai 1791 Seimul [Parlamentul] Poloniei a aprobat Constituţia, Polonia devenind prima ţară europeană care a adoptat Legea fundamentală a ţării. Tradiţia poloneză afirmă, fără a exagera, că elaborarea şi aprobarea Constituţiei a fost realizarea cea mai importantă a gândirii politice din epoca respectivă. Ce prevederi avea Constituţia din 3 mai 1791?

Catolicismul s-a proclamat religie oficială a statului, dar erau permise şi alte culte. Aristocraţia (nobilimea) s-a declarat a fi „prima pătură socială” a naţiunii, şi-a rezervat dreptul exclusiv de a stăpâni pământ; acei nobili ce nu aveau pământ pierdeau şi drepturile cetăţeneşti. Reprezentanţii altor clase sau pături sociale puteau obţine titluri nobiliare. Burghezia putea avea acces la imunitatea judiciară, avea reprezentanţii săi în Seim, dar numărul lor era limitat (24 din 228 deputaţi), ei aveau vot consultativ şi se puteau exprima doar în probleme ale vieţii orăşeneşti. Articolul 4 al Constituţiei se adresa ţărănimii: ei erau luaţi sub protecţia legii şi guvernului. Dar asta nu avea o însemnătate prea mare: majoritatea ţăranilor erau iobagi. Constituţia asigura separarea puterilor în stat: Seimul elabora legi, iar regele avea la dispoziţie cinci miniştri. Constituţia din 1791 a demonstrat capacitatea polonezilor de a reorganiza statul, a fost expresia voinţei lor de independenţă şi suveranitate. În Polonia s-a constituit Societatea prietenilor Constituţiei, care şi-a creat filiale în întreaga ţară. (more…)

Conferinţă internaţională, ediţia a XI-a, Chişinău, 21-23 aprilie 2010

La Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, în Sala Senatului, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei internaţionale „Istorie cultură şi civilizaţie în Europa de sud-est”, organizată de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) şi Universitatea gazdă. Temele alese pentru dezbateri au fost „Holocaustul” şi „Totalitarismul”.

Participanţii la Conferinţă au fost salutaţi de domnii Sergiu MUSTEAŢĂ, director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, Igor ŞAROV, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM), precum şi de domnişoara Corina REZNEAC, membru al Biroului de conducere al ANTIM.

În cadrul primei şedinţe, moderate de dl Sergiu Musteaţă, a luat cuvântul domnul Dennis DELETANT, University College of London, care a prezentat comunicarea „Interogând trecutul. Câteva reflecţii asupra studiului de după 1990 al comunismului din România”. Cunoscutul istoric britanic a făcut o trecere în revistă a studiilor realizate de istoricii români, referitoare la analiza totalitarismului românesc. A continuat domnul Gheorghe NEGRU, Academia de Transporturi, Informatică şi Comunicări, care s-a înscris cu comunicarea „Campania împotriva României şi a „naţionalismului filo-românesc” din anii ’70-’80 din RSSM”. Fiind membru al Comisiei Cojocaru, domnul Gh. NEGRU a prezentat o informaţie privind noile descoperiri din arhive, referitoare la bolşevismul din RSSM. (more…)

Pe data de 29 şi 30 martie 2010, la Bucureşti, în Hotelul Capital Plaza, şi-a desfăşurat lucrările Întâlnirea membrilor Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist din Republica Moldova (Comisia Cojocaru) şi membrii Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România (Comisia Tismăneanu). Scopul Întâlnirii a fost schimbul de informaţii şi experienţă privind examinarea politicilor regimurilor comuniste din cele două state româneşti. Suportul financiar al Întâlnirii a fost asigurat de Fundaţia Soros România şi Fundaţia Soros Moldova.

Cei prezenţi au fost salutaţi cu discursuri de deschidere de către doamna Ilona Mihăieş, preşedinte al Consiliului Director al Fundaţiei Soros România, doamna Ana Coreţchi, directorul Programului „Est-Est”, Fundaţia Soros Moldova şi domnul Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, vice-preşedinte al Comisiei Cojocaru. (more…)

La 2 martie, în piaţa din faţa monumentului ridicat în memoria căuşenenilor, căzuţi la datorie în 1992, s-au adunat câteva mii de oameni pentru a participa la un miting consacrat cinstirii voluntarilor şi poliţiştilor care au participat la Războiul pentru păstrarea integrităţii teritoriale în 1992 şi comemorării celor ce au căzut pe câmpurile de luptă.

Mitingul a început cu un minut de reculegere. Un detaşament de militari a tras câteva salve de arme. Primul vorbitor a fost primarul oraşului domnul Anatolie Zaremba. A urmat preşedintele raionului Căuşeni, domnul Ion Ciontoloi, după care reprezentanţi ai poliţiei, ai veteranilor Războiului de pe Nistru, între care şi domnul Nicolae Bârlădeanu, Cavaler al Ordinului „Ştefan cel Mare”, vicepreşedinte al Filialei Căuşeni a Mişcării Acţiunea Europeană (MAE).

Între altele, domnul Nicolae Bârlădeanu a spus:

„Astăzi comemorăm trista zi a începutului războiului de pe Nistru. A fost un război pentru eliberarea ţării de imperiul de la răsărit în care am pierdut mulţi feciori ai Patriei. Au trecut 18 ani de atunci, dar tristeţea mai persistă. Nu trebuie să învinuim Kremlinul sau, mai proaspăt, Bucureştiul de această situaţie. De vină suntem noi, cei din Chişinău, care pe parcursul acestor ani n-am avut voinţă politică pentru a reglementa acest conflict. Mai mult decât atât, Moscova a avut şi mai are a cincea coloană la Chişinău care încurajează regimul separatist. Din asta ei au avut milioane şi dividende politice. (more…)

Asociaţia Veteranilor Războiului din Republica Moldova – 1992, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Asociaţia „Lumina” a Pedagogilor Transnistreni din Republica Moldova, Asociaţia de Cultură şi Drept „Transnistria”, Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” au organizat Conferinţa ştiinţifico-practică „Cauzele, consecinţele şi căile de soluţionare a diferendului transnistrean”. Acţiunea ştiinţifică a fost prilejuită de 2 martie (1992) – ziua începerii Războiului ruso-moldav de pe Nistru.

Conferinţa s-a desfăşurat în forma unei Mese rotunde.

Primul vorbitor a fost domnul Alexandru Gorgan, colonel (r), veteran al Războiului pentru apărarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, ex-viceministru al Apărării, ex-secretar al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova. Domnia sa a vorbit despre operaţiunile militare, despre reflectarea acestora în manualele de istorie, în cărţi de memorii, studii. Cu regret, a atenţionat vorbitorul, în biblioteci nu există cărţile participanţilor la Războiul de pe Nistru. Acest gol trebuie acoperit. (more…)

Astăzi, 16 februarie 2010, s-au desfăşurat manifestări consacrate memoriei primarului Municipiului Chişinău Nicolae Costin.

Ele au demarat cu un serviciu divin la Cimitirul centrul din strada Armenească. Apoi au continuat la Palatul Republicii cu desfăşurarea unei expoziţii de fotografii, materiale publicate în mass-media, documente. A urmat Simpozionul ştiinţific „Nicolae Costin, promotor a renaşterii naţionale. 15 ani de la trecerea în nemurire”.

Simpozionul a fost deschis cu un cuvânt de salut de Primarul General al Municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă. Organizatorii au proiectat un film video „In memoriam Nicolae Costin” (un discurs al celui omagiat, rostit cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”).

Domnul D. Chirtoacă a revenit la tribuna Conferinţei şi a vorbit despre legăturile ce le are el şi familia dumnealui cu familia Costin. Apoi Primarul General a oferit cuvântul Excelenţei Sale, domnului Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, care – la rândul său – a vorbit despre legăturile politice şi de suflet pe care le-a avut cu Nicolae Costin. Ambii vorbitori au subliniat faptul că problemele ridicate de Nicolae Costin, cu regret, nu au fost soluţionate până în prezent (denumirea limbii vorbite de băştinaşi etc.) (more…)

Peste 200 de perechi s-au fotografiat şi au primit din partea Forului Tineretului European certificate de căsătorie simbolice, cu ocazia Zilei Îndrăgostiţilor.

Tinerii din MAE au dorit să le facă o surpriză cuplurilor îndrăgostite care s-au plimbat duminică, 14 februarie 2010, prin Parcul Catedralei din Chişinău şi le-au oferit diplome de căsătorie simbolice. Diplomele erau “valabile” o singură zi, respectiv pe 14 februarie 2010, de Ziua Îndrăgostiţilor.

De asemenea, tinerii din MAE au fotografiat cuplurile îndrăgostite în postura de prinţ şi prinţesă, realizată cu ajutorul unui panou special amenajat. (more…)