1. Numărarea voturilor se încheie. La ora 17:25 au fost deja numărate 99,8 % din buletine. Conform calculelor Unimedia, PCRM are 48 de mandate, PLDM – 18, PL – 15, PDM – 13 şi AMN – 7[1].

Deşi PCRM, personal Voronin, a depus eforturi deosebite pentru a obţine o majoritate confortabilă în Parlament, deşi comuniştii au încercat din nou să fraudeze alegerile, ca data trecută [în unele locuri poate chiar şi le-a reuşit], deşi PCRM a avut la dispoziţie factorul administrativ, cu tot ce include acesta ( mass-media subordonată PCRM, transport, telefoane, bani etc.), totuşi timpul bolşevicilor trece: de la 60 de mandate, obţinute la 5 aprilie, au ajuns la 48 de mandate, „rupte” de la moldoveni la 29 iulie 2009.

Considerăm că la acest proces de diminuare a ponderii PCRM în societatea moldovenească a contribuit şi Mişcarea Acţiunea Europeană. MAE a depus eforturi sporite pentru a întări dezinteresat forţele anticomuniste şi a declarat din start că participă la scrutin, dar se va retrage şi va pleda pentru cele trei partide anticomuniste parlamentare [PLDM, PL, AMN], pentru a nu dispersa voturile electoratului suprasaturat de mutrele acre ale bolşevicilor autohtoni. (more…)

1. Scriu aceste rânduri în ziua desfăşurării alegerilor anticipate în Parlamentul R. Moldova. Astăzi puterea este în mâinile poporului suveran, care-şi alege conducătorii pentru următorii 4 ani de zile.

Pentru prima dată în istoria R. Moldova alegerile se desfăşoară într-o zi de lucru, miercuri, când mulţi oameni sunt pe şantierele de construcţii, în câmp, în birouri etc. PCRM a compromis, totuşi, prezenţa nestingherită a alegătorilor: mulţi cetăţeni au declarat prompt că nu vor merge la votare din cauza necesităţii de a fi prezenţi la serviciu. Aceasta este cu atât mai valabil pentru moldovenii din afara hotarelor R. Moldova. In ţările Uniunii Europene, dar şi statele CSI, miercuri e zi de lucru; nu toţi consângenii noştri se pot elibera pentru a parcurge distanţe lungi pentru a vota.

2. Dar mai este o chestiune. Regimul comunist al lui Voronin, în ciuda unor sume impresionante de bani pe care declară că i-a „jertfit” alegerilor anticipate, totuşi n-a făcut un lucru elementar – nu a verificat listele alegătorilor. Cel puţin cei de la SEL-uri să-i fi telefonat pe locatarii sectoarelor respective pentru a-i întreba cine locuieşte în casele respective. Din nou aflăm din presă că în listele electorale figurează multe „suflete moarte”. Este loc pentru fraude, nu-i aşa? (more…)

Astăzi, cu doar 48 de ore înainte de alegerile parlamentare anticipate, este o zi a meditaţiilor. Suntem chemaţi să gândim, să ne sfătuim şi să facem o alegere corectă.

Admitem că cineva, de pildă un observator din Irlanda, sau Suedia, sau oricare altă ţară, înainte de a veni în Republica Moldova va face cunoştinţă cu harta geografică a acesteia. Ce numiri de localităţi va depista acesta, ce pot sugera ele, aceste denumiri?

Alături de denumirile istorice ale localităţilor, pe parcursul anilor, au apărut şi alte denumiri, impuse voluntarist de regimul sovietic de ocupaţie şi care dăinuie până în prezent. Iată doar câteva exemple:

a) în 1964, la 14 km de Bălţi, a fost construită o fabrică de zahăr. În jurul acesteia s-a ridicat un orăşel, atestat la1 iulie 1965 cu denumirea „Biruinţa”. Biruinţa (Victoria) cui asupra cui? În 1965 s-au împlinit 20 de ani de la Victoria Coaliţiei antihitleriste asupra Germaniei hitleriste, victorie pe care sovieticii o considerau doar a lor. Cu această ocazie noua localitate a fost numită „Biruinţa”.

V. Voronin, regimul constituit de acesta, cred că şi R. Moldova a contribuit enorm la biruinţa din 9 mai 1945 asupra Germaniei, de aceea nu-i deranjează în nici un fel această denumire. (more…)

Am oferit ziarului „Timpul” un interviu care a fost publicat luni, 27 iunie, când până la izbăvirea noastră de regimul antinaţional al lui V. Voronin mai rămâneau doar 72 de ore. Mulţumesc domnului Nicolae Roibu, scriitor şi ziarist redutabil  şi domnişoarei Irina Jurja, stagiară la „Timpul”, pentru întrebările formulate şi prezentarea făcută în ziar. Public mai jos textul interviului. Titlul interviului a fost formulat de redacţia „Timpului”.

„Lupu nu este credibil, a supt prea mult de la ţâţa lui Voronin…”

Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE) a lansat un apel prin care îşi anunţă alegătorii că se retrage din cursa electorală. Liderul formaţiunii, profesorul universitar Anatol Petrencu, cunoscut prin rolul pe care l-a jucat în calitate de preşedinte al Comitetului republican al grevelor studenţeşti pentru Limba  română şi Istoria Română din primăvara anului 1995, explică motivele acestui gest, făcut în numele cauzei naţionale.

- Domnule Anatol Petrencu, ce v-a făcut să vă retrageţi din cursa electorală pe ultima sută de metri?

- Mişcarea Acţiunea Europeană s-a lansat în campania alegerilor parlamentare anticipate la 13 iulie. Noi am pledat pentru o listă comună, naţională. Ideea noastră a fost următoarea: ca să dăm jos regimul comunist, este nevoie de concentrarea tuturor forţelor politice. Mari, mici, oricum ar fi ele, pentru că Voronin a lansat un slogan de război – „Să apărăm patria”. El a concentrat tot ce a putut în mâinile lui.  A plasat-o pe lista PCRM pe Veronica Abramciuc, liderul Partidului Socialiştilor,  pe Anatolie Popuşoi, liderul Partidului Democrat Agrar – mic-mare, dar tot agrarienii lucrează pentru asta. El i-a dat lui Iurie Roşca postul de viceprim-ministru responsabil de structurile de forţă, post care înseamnă nespus de mult pentru PPCD. El se întâlneşte cu reprezentanţii grupurilor interetnice din R. Moldova şi concentrează totul în mâinile lui. Ca să dai jos regimul comunist, trebuie să unifici toate forţele democratice, anticomuniste.

- Şi cum aţi dorit să faceţi această listă?

- Foarte simplu. Cele trei partide liberale care au trecut pragul electoral, cu 41 de deputaţi, formează pilonul listei naţionale. După care, începând cu  nr. 42, se introduc în această listă alte personalităţi, inclusiv reprezentanţii partidelor anticomuniste, dar care n-au acces în parlament, inclusiv MAE. Se mai adăugau nişte personalităţi din domeniul artei şi ştiinţei, ziarişti şi, astfel, ajungeam la nr. 103. În aşa mod, această listă ar fi concentrat toată suflarea românească din R. Moldova. Primul ar fi fost, de exemplu, Dorin Chirtoacă, cu mai mare pondere în sondaje, sau Vlad Filat, Serafim Urecheanu, Mihai Gimpu. De fapt, nu contează – puteau să tragă la sorţi cine să fie primul. Cei 41 din trei formaţiuni, care au obţinut mandate de la CEC, se aranjau pe listă în ordinea respectivă, fără nici un fel de supărare. Am luptat pentru această listă până când ne-am dat seama că pierdem timpul. La 6 iulie, am depus lista noastră la CEC. La 5 iulie, am avut şedinţa Consiliului Naţional a MAE, o şedinţă foarte grea, dar, până la urmă, am reuşit să convingem că trebuie să mergem şi să punem şi noi umărul pentru că este prea gravă situaţia. Nu ne-am confruntat în trecut cu o criză politică de asemenea anvergură. Deoarece comuniştii au mobilizat toate forţele, am considerat şi noi, ca formaţiune anticomunistă şi proeuropeană, că trebuie să punem umărul şi ne-am implicat în campania electorală. Am depus lista, ceea ce înseamnă că ni s-a dat voie că avem dreptul să participăm cu spoturi publicitare, în dezbateri la posturile de radio şi televiziune. (more…)

1. În orice campanie electorală partidele antrenate în competiţie folosesc mijloace care nu pot fi folosite în viaţa obişnuită, în viaţa de toate zilele. Dar ceea ce întreprinde PCRM întrece orice limită a imaginarului. Voi examina doar câteva cazuri.

Administraţia comunistă de la Chişinău antrenează preoţi ortodocşi în campania electorală. Conducerile tuturor Bisericilor din R. Moldova sunt obligate să ştie că Partidul Comunist (bolşevic) [apoi PCUS] a fost prin excelenţă ateu şi a promovat politica ateismului militant: a lovit în cler, omorând şi deportând în Siberia sau alte locuri neprielnice pentru viaţa oamenilor feţe bisericeşte cu familii cu tot, a lovit în enoriaşi, omorând şi deportând cu familii cu tot, a închis biserici şi mănăstiri. Conducerile Bisericilor de astăzi nu au dreptul să uite nici o frântură de secundă că bolşevicii au transformat lăcaşurile sfinte în muzee ale ateismului [ca sfidare a credinţei în Dumnezeu a oamenilor], în case de cultură [de fapt pseudo-cultură, pentru că ce fel de „cultură" era cea comunistă cu ură faţă de Dumnezeu, cler şi enoriaşi?], în cluburi, iar la Vadul lui Vodă – culmea culmilor! – în veceu public. Asta ar fi în primul rând: conducerile tuturor Bisericilor din R. Moldova să ia aminte adevărul expus în rândurile de mai sus. În rândul al doilea: conducerile Bisericilor trebuie să disciplineze preoţii, subordonaţi ierarhic acestora. Adică nu fiecare preot sau slujbaş al Bisericii îşi poate permite libertatea de comportament sau acţiuni voluntariste. Aşa ar fi trebuit să fie: toate Bisericile, cu Clerul care-l au, „de la vlădică la opincă”, să stea cetate a Credinţei, să nu se antreneze în susţinerea Diavolului, adică a bolşevismului moldovenesc, indiferent de refrenele ce le repetă acesta. Cu regret, nu se întâmplă acest lucru. Citim în ziar: „Miza în alegerile anticipate este într-atât de mare încât impune implicarea în lupta politică a celor care trebuie să fie în afara ei – a clerului. Ei nu fac propagandă şi nu susţin direct nici un partid. Însă atrag atenţia enoriaşilor că în listele unor formaţiuni „democratice” apar personaje stranii. „De ce Biserica este implicată în campania electorală? Eu mă bazez doar pe fapte. În listele democraţilor, printre primele persoane, figurează liderul unei secte moldoveneşti. Nu vreau să acuz pe nimeni concret, nu voi spune despre ce sectă este vorba. Dar este vorba de liderul unei secte prezente în Moldova, astfel şi-a explicat prezenţa la întâlnirea cu alegătorii un preot”[1]. A fost vorba de întâlnirea lui Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM, cu alegătorii din raioanele Cahul şi Cantemir. Deci, încă o trăsătură mârşavă a actualei guvernări comuniste: să bată cap în cap Bisericile. Voronin personal a favorizat Mitropolia Moldovei supusă canonic Patriarhiei Rusiei, alocând sume enorme de bani; dar a neglijat şi a umilit Mitropolia Basarabiei, care este, de fapt, Biserica neamului nostru. Iată că preoţi din cadrul Mitropoliei Moldovei se răţoiesc împotriva unei alte Biserici, poreclită „sectă”. Nu este bine. (more…)

Preşedintele PCRM V. Voronin (în continuare: V.V.) a făcut un Apel către poporul R. Moldova în care constată că alegerile parlamentare din 29 iulie 2009 sunt mai complicate în comparaţie cu altele, din istoria R. Moldova, şi afirmă că „va trebui să alegeţi nu între programele politice şi promisiunile preelectorale ale concurenţilor politici, nu între putere şi opoziţie, dar între dezvoltare şi haos, între stabilitate şi pogromuri, între demnitate civică şi trădare politică”[1].

V.V. trişează şi minte. Cine dacă nu PCRM cu V.V. în frunte poartă vina pentru „complicarea” alegerilor parlamentare? Cine a fraudat masiv alegerile din 5 aprilie 2009 dacă nu PCRM? V.V. personal, conducerea PCRM, poartă întreaga răspundere pentru falsificarea scrutinului electoral şi pentru tot ceea ce a urmat.

Alternativa pe care o propune alegătorilor V.V. este falsă. Orice alegeri se fac între putere şi opoziţie, între programele acestora, între liderii politici ai puterii sau opoziţiei. V.V. crede că R. Moldova este o excepţie de la regulă şi consideră greşit cum că întruchiparea dezvoltării, stabilităţii şi demnităţii civice este PCRM, opoziţia trebuie identificată cu haosul, pogromurile şi trădarea politică. De parcă nu poliţaii lui V.V. au omorât în bătăi trei (după alte surse – patru) tineri, au maltratat şi snopit în bătăi sute de tineri nevinovaţi. Ceea ce a comis poliţia faţă de tinerii protestatari înseamnă pogrom, domnule V.V. Tocmai tinerii care au protestat împotriva abuzurilor comuniste au dat dovadă de demnitate civică, iar voi, conducătorii bolşevici, aţi trădat politic propriul popor! (more…)